un oras surd ,si un om mut ,o dragoste alungata de lumea grabita.
arunc o singura intrebare . a ce miroase si rasuna orasul vostru?
nu veti sti sa imi raspundeti ,pentru ca sunteti prea grabiti sa va traiti viata cadn de fapt viata traieste fara voi .
dak o sa deduceti din titlu ca sunt intr-o ureche ,va aprob ,dak o sa intelegeti altceva e dreptul vostru de exprimare .
e doar o zi trista pentru mine ca nu am vazut orasul ,o zi mai calda pentru oras ca alergam amandoi spre primavara ,o zi mai putin sufocanta pt altii ca au putut si aerul respirat de mine.
existentialismul serafim si potentialismul continu au trecut pe langa ei si noi trecem pe langa ei ,nu mai sunt multi cei care privesc si admira o floare ,sau cei care mai vad ce e dincolo de oras ,ziduri si agitatie.
sunt doar oameni si azi si maien si mereu .
noi suntem cei care face orasul sa traiasca si el traieste prin noi ,facandu-ne victime ale civilizatiei ,urandul si iubindul pana la abandon intr-un joc sumbru de mirosuri ,zgomote ,lumini ,si .......................si iarasi oameni .
duminică, 13 ianuarie 2008
miercuri, 2 ianuarie 2008
sub pamant s.r.l.
inspirat de o veche etapa din viata mea ,de tomitza ,si de orice animal ,vreau sa trag un semnal de alarma.
ce facem noi ,prietenii animalelor ,atunci cand cei dragi noua trec in lumea de dincolo?
ma incapatanez sa cred ca exista cineva care s-a gandit deja la asta .
stupefiat descoper ca sunt cimitire pentru animale doar in 3 orase .
ce fac eu dak stau intr-un oras de provincie si nu exista asa ceva in localitate la mine?
imi arunc prietenul intr-o cutie de carton si apoi las totul in vina rosal?. sau mai grav ma apuc sa sap o groapa in curtea scoli si arunc coletul?
oare in ce lume traim ,dak ne gandim doar la prezent ,dak ne descotorosim de ei in cel mai jalnic mod?
o idee de afaceri ,un mod civilizat de a trece peste o etapa,o viata buna ,continuarea unui drum
orice ar fi ,doar sa se faca, nu spun ca as vrea mare tam tam ,dar macar un petec de pamant intr-un spatiu amenajat ,sau un crematoriu ,orice doar sa stiu ca nu imi iau ramas bun in momentul in care se inchide tomberonul.
ar trebui sa ne pese mai mult ,ar trebui sa ne gandim la momentele frumoase alaturi de ei si sa renuntam a mai fi indiferenti si inumani.
ce facem noi ,prietenii animalelor ,atunci cand cei dragi noua trec in lumea de dincolo?
ma incapatanez sa cred ca exista cineva care s-a gandit deja la asta .
stupefiat descoper ca sunt cimitire pentru animale doar in 3 orase .
ce fac eu dak stau intr-un oras de provincie si nu exista asa ceva in localitate la mine?
imi arunc prietenul intr-o cutie de carton si apoi las totul in vina rosal?. sau mai grav ma apuc sa sap o groapa in curtea scoli si arunc coletul?
oare in ce lume traim ,dak ne gandim doar la prezent ,dak ne descotorosim de ei in cel mai jalnic mod?
o idee de afaceri ,un mod civilizat de a trece peste o etapa,o viata buna ,continuarea unui drum
orice ar fi ,doar sa se faca, nu spun ca as vrea mare tam tam ,dar macar un petec de pamant intr-un spatiu amenajat ,sau un crematoriu ,orice doar sa stiu ca nu imi iau ramas bun in momentul in care se inchide tomberonul.
ar trebui sa ne pese mai mult ,ar trebui sa ne gandim la momentele frumoase alaturi de ei si sa renuntam a mai fi indiferenti si inumani.
marți, 1 ianuarie 2008
frumoaselor femei........
oda pentru femei
intru-un ianuarie la inceput incerc sa astern pe hartie cuvinte pentru ele
mi-am propus multe in 2008 si as vrea macar un singur lucru sa fac ,sa scriu mai des ,poate chiar in fiecare zi ,cate o bucata de suflet ,o fraza ,un rand ,si fiecare sa fie dedicata persoanei care ma inspirat in acea zi ,celei cu care am iesit la suc, celei cu care am gatit ,am ras sau am omorat plictiseala.
incep asadar o serie de povesti ,de destainuiri si cum azi nu am vb cu nimeni ,inca nu am vazut pe nimeni in 2008 ,generalizez dedicatia ,o extind catre toate femeile frumoase.
va multumesc ca ma iubiti ,ca sunteti fericite sa ma aveti drept amic ,prieten ,cunostiinta ,ca inca mai radeti la glumele mele si ca imi acordati atentie .
cineva m-a jicnit acum cateva luni spunand ca daca as vrea sa imi numar amici ,prietenele sau cunoscuti mi-ar fi suficient 2 degete de la mana stanga .
am trecut peste incident si acum nu stau sa ma gandesc daca avea sau nu dreptate .
am multumit anumitei categorii de persoane si vreau acum sa trag un semnal de alarma pentru alta categorie.
cum pot unele femei sa iubeasca barbatii beti mai rau ca porci ,cum puteti sa va indragostiti de un tip care va bate ,cum puteti avea orgasma cu tipul care acum 2 zile va bagat in coma?
e o intrebare pentru voi cele care faceti parte din categoria aceasta de persoane.
era sa uit ,sa aveti 2008 motive sa fiti fericiti si fericite.
intru-un ianuarie la inceput incerc sa astern pe hartie cuvinte pentru ele
mi-am propus multe in 2008 si as vrea macar un singur lucru sa fac ,sa scriu mai des ,poate chiar in fiecare zi ,cate o bucata de suflet ,o fraza ,un rand ,si fiecare sa fie dedicata persoanei care ma inspirat in acea zi ,celei cu care am iesit la suc, celei cu care am gatit ,am ras sau am omorat plictiseala.
incep asadar o serie de povesti ,de destainuiri si cum azi nu am vb cu nimeni ,inca nu am vazut pe nimeni in 2008 ,generalizez dedicatia ,o extind catre toate femeile frumoase.
va multumesc ca ma iubiti ,ca sunteti fericite sa ma aveti drept amic ,prieten ,cunostiinta ,ca inca mai radeti la glumele mele si ca imi acordati atentie .
cineva m-a jicnit acum cateva luni spunand ca daca as vrea sa imi numar amici ,prietenele sau cunoscuti mi-ar fi suficient 2 degete de la mana stanga .
am trecut peste incident si acum nu stau sa ma gandesc daca avea sau nu dreptate .
am multumit anumitei categorii de persoane si vreau acum sa trag un semnal de alarma pentru alta categorie.
cum pot unele femei sa iubeasca barbatii beti mai rau ca porci ,cum puteti sa va indragostiti de un tip care va bate ,cum puteti avea orgasma cu tipul care acum 2 zile va bagat in coma?
e o intrebare pentru voi cele care faceti parte din categoria aceasta de persoane.
era sa uit ,sa aveti 2008 motive sa fiti fericiti si fericite.
Etichete:
ganduri,
inceputuri literare,
raspunsuri...regrete
Abonați-vă la:
Postări (Atom)

