joi, 14 februarie 2008

o zi din viata .........poate prima din restul vietii

o zi destul de rece se prezicea de dimineata ,stangaci ies pe usa in tinuta de gala ,aveam interviuri ,ziua se risipeste usor sub zarvalaia strazii ,ma amestec in lume si ma las purtat de multime. e deja 12 ,e aproape pranz ,cand mi-a furat lumea atatea ore.

ma uit spre soare ,e acolo si printre nori ,imi zambeste usor si ma indeamna sa rad ,imi las in ultimul punct de interviu toate grijile,inca o zi inca 3 interviuri ratate ,alte locuri de munca cu bani putini ,cu agitatie fara rost.

e ziua unui sfant ,in biserica catoliga orga ma indeamna sa intru ,smerit ma indrept spre acolo ,lume ,liniste ,si o banca pentru un calator obosit .

ma sez si ascult linistea ce ma curpinde .

trec clipele incet pe langa mine ,ascult predica si sfaturile sfantului ce isi are ziua astazi ,un om batran se aseaza langa mine ,ma intreab scurt ,la ce te gandesti calatorule ,ma simt ciudat dar incerc sa ii raspund,ma gandesc..............murmur un raspuns ,batranul surade ,apoi face un semn de liniste si incepep sa ascult iar cantecul ce ma ademenit sa intru .

si totusi vreau sa fac un cadou ,dar cui si ce.........

alte lucruri sunt mult mai importante decat intrebarile mici ce mi le-am pus in secunda urmatoare .

ma indrept spre iesire ,arunc o ultima privire sre batran sa ii dau binete ,era cuprins si cufundat in liniste ,in strada oameni ,agitatie si frig .

iar intru in jocul lor ,iar ma las purtat de multime ,ma indrept spre nicaieri

merg pe malul apei si pescarusi imi zambesti ,parca cersesc dragoste atentie ,cadoul meu de azi e pentru ei ,o sacosa de paine le cumpara dragostea ,ma apuc sa ii ademenesc spre mine ,un singur semn si armata e gata ,ostasii cu pene si gusile goale sunt atentii la poruncile mele .

ii comand ,sunt comandant de osti inaripate ,sunt singur si ei imi asculta indemnul .

trec clipele din nou ,e agitatie mare in aramata mea din ce in ce mai numeroasa ,se sfarsesc painile ,se satura ostirea ,si apoi razlet imi aduc multumire ,au fost 2 ore ,in care existam doar eu si oastea mea de inaripati ,desi eram in mijlocul orasului ,si lumea ma credea nebun ,copii ,parinti bunici ,si tineri ma priveau pe mine si pe ei.

am daruit dragostea mea unor suflete ,le-am facut un cadou ,o masa in oras ........si clipe de atentie sporita si sinceritate.

imi las ostasi la odihna ,imi strang metehnele magiei ,imi iau la revedere in salut vitejesc si plec spre casa mea ,

e frumos sa fii in fiecare zi atat de cerebral incat sa te bucuri de nimicurile marete pe care le poti face.......

sper ca si ziua ta a fost frumoasa ,mult mai frumoasa decat a mea imi doresc sa fi fost ,pt ca doar asa ai simtit ca traiesti.